Jgheaburile în gospodăriile din jurul Rădăuțiului
Streșini lungi, la case cu curte lungă și îngustă
Rădăuțiul are și cartiere de blocuri, dar mare parte din oraș și comunele din jur sunt case de gospodărie, cu curte lungă și îngustă și poartă gândită pentru o mașină, nu pentru un utilaj. La o streașină lungă, cât ține fațada casei, o singură porțiune cu panta pierdută strică scurgerea pe tot restul. Unde curtea permite calarea unui utilaj, lucrăm așa; unde nu, urcăm pe coardă de pe acoperiș și lucrăm pe bucăți, fără să apăsăm pământul din curte.
Frunzișul vine din livadă, nu doar de la stradă
La casele de aici jgheabul nu se umple doar de la un copac plantat lângă gard. În spatele multor gospodării e livadă, iar spre Marginea și spre cele două Horodnicuri pădurea vine aproape de ultimele curți. Frunziș și ace căzute de pe pantă se adună în jgheab, dar în cantitate mai mare decât de la un singur copac de stradă. O curățare făcută o singură dată, în octombrie, nu ajunge acolo unde livada e mare: e nevoie de o a doua trecere, spre final de toamnă.
Burlanul care varsă lângă temelie sau lângă beci
La multe case vechi din zonă, capătul de jos al burlanului se termină chiar lângă zid, uneori lângă gura de acces la beci. An de an, apa udă același loc din fundație, iar la case cu beci sub tot corpul clădirii, umezeala urcă înăuntru mai repede decât s-ar vedea din curte. Adăugăm un cot sau o prelungire la bază, ca apa să ajungă la câțiva metri de zid, nu chiar lângă el.
Un municipiu mic, cu comune mari alături
Rădăuțiul e municipiu, dar mic, iar în jur stau comune mari: Marginea, Volovățul, cele două Horodnicuri, Frătăuții. Case de gospodărie cu curte, biserici și mică industrie cu firmă la stradă, nu blocuri-turn și nu zonă industrială întinsă. La jgheaburi, diferența se vede în lungimea streșinilor și în felul în care se ajunge la ele.