Toaletăm și tăiem pomi fructiferi bătrâni, nuci crescuți peste casă și copaci ajunși la gardul vecinului, în curțile din Rădăuți. Prețul îl stabilim după ce vedem pomul: contează înălțimea, ce se află sub coroană, accesul prin poartă și cine ia lemnul. Dacă un pom s-a despicat sau o creangă a rămas peste acoperiș, sunați și trecem să punem situația în siguranță.
La un măr sau un prun lăsat mulți ani netăiat, coroana nu se reface într-o singură iarnă. Regula e să nu se scoată mai mult de o treime din coroană într-un sezon; peste atât, pomul răspunde cu lăstari verticali și cu rod puțin. De aceea lucrarea se împarte pe etape, iar ce rămâne pentru sezonul următor scriem în ofertă de la început.
Nucul are lemn greu și brațe lungi, care cedează chiar la locul unde se prind în trunchi. Lângă casă nu se doboară dintr-o tăietură: se lucrează din coroană, iar fiecare bucată e asigurată înainte de tăietura care o desprinde, nu după.
Pomi ajunși peste gardul vecinului. Reducem coroana pe partea care deranjează, dar scurtăm și partea opusă, ca pomul să nu rămână dezechilibrat și să se aplece în anii următori.
Șuri, magazii, cotețe, garaje. Creanga care freacă tabla la fiecare vânt îi ia vopseaua și pornește rugina exact pe linia aceea, iar una groasă căzută îndoaie tabla cu tot cu căpriorul de dedesubt.
Uscături, lăstari porniți de la rădăcină, ramuri prinse de vâsc și pomi care nu mai merită păstrați. La final rămâne o livadă în care se poate umbla, cosi și lucra mai departe pom cu pom.
Când pomul e scorburos, uscat sau prea aproape de casă ca să mai fie ținut, îl doborâm în bucăți. Cioata se poate îndepărta separat: ce metodă se folosește și ce rămâne pe teren stabilim la evaluare și trecem în ofertă.
Într-o curte din Rădăuți, sub coroană nu e asfalt. Sunt straturile, solarul, cuștile păsărilor, mașina trasă lângă șură și firul de branșament care intră în casă de pe stâlp. Lucrarea se pregătește pentru ce e dedesubt, nu pentru pom.
Scorburi, crăpături pe lungime, ciuperci de lemn la bază, brațe desfăcute în furcă. Un pom bătrân poate fi plin de frunze și gol pe dinăuntru. Dacă nu e sigur de urcat, îl doborâm și vă arătăm pe loc ce ne-a făcut să decidem așa.
Cablul care vine de la stâlp la casă trece de multe ori exact prin coroană. Acolo nu se improvizează. La evaluare stabilim dacă se poate lucra așa cum e sau dacă e nevoie să se anunțe întreruperea alimentării, cine o anunță și cum se programează.
Mutăm ce se poate muta, acoperim solarul și punem scânduri peste porțiunile de tablă expuse. Bucățile grele se leagă și se coboară dirijat, nu peste straturi. Pregătirea asta ia mai mult decât tăiatul propriu-zis și de asta nu se sare peste ea.
Înainte de începerea lucrării vă punem la dispoziție documentele echipei care intră în curte și le puteți citi pe loc, fără să insistați pentru ele. Nu vă cerem să ne credeți pe cuvânt la telefon. Răspunderea pentru ce se întâmplă în timpul lucrării aparține echipei care urcă în pom, nu proprietarului care a deschis poarta.
O poză cu pomul și cu ce e în jurul lui ne spune jumătate din poveste: înălțimea, ce stă dedesubt, cât de aproape e șura. Dacă e mai simplu, sunați și povestiți.
Ne uităm la pomi, la acces și la ce e sub coroană. Deplasarea pentru evaluare nu se plătește, iar după ea puteți spune liniștit că vă mai gândiți.
Ce se taie la fiecare pom, în ce ordine, ce rămâne eventual pentru sezonul următor și la ce preț. Durata estimată intră tot în ofertă. Ce scrie acolo rămâne valabil până la final.
Crengile subțiri se strâng, iar lemnul gros se evacuează sau vă rămâne în curte, cum am stabilit înainte de începere.
Rădăuțiul își are cartierele lui de blocuri, ridicate din anii 1960 până în anii 1980: Călărași, Hipodrom, Obor, Mihai Viteazu. În rest însă orașul e făcut din străzi de case cu curte lungă, cu șură în spate și cu o livadă la fundul grădinii: doi-trei pruni, un măr, un cireș și, aproape peste tot, un nuc. Mulți dintre pomii aceia au fost puși de părinții sau de bunicii proprietarilor de azi și nu au mai fost tăiați de ani buni. Un pom netăiat nu se oprește din crescut. Își întinde brațele lungi și subțiri după lumină, își golește mijlocul coroanei și ajunge să rodească doar la vârf, exact unde nu se ajunge cu scara. La un rod bogat sau la o zăpadă umedă, tocmai brațele acelea se rup, de obicei din furcă. O ruptură pornită din furcă nu se oprește la creangă: despică trunchiul în jos și hotărăște ea singură dacă pomul mai poate fi păstrat sau nu.
La arborii ornamentali regula e simplă: se lucrează în repausul vegetativ. La pomii fructiferi nu e la fel, iar tăierea la momentul nepotrivit costă recolta sau chiar pomul. Cireșul și vișinul se taie cel mai bine imediat după ce s-au cules fructele; tăiate iarna sau primăvara devreme, rănile mari lasă să curgă clei. Sămânțoasele, adică mărul, părul și gutuiul, suportă și tăieri de toamnă, dar momentul cel mai bun rămâne tot sfârșitul iernii, în februarie sau martie, înainte de pornirea în vegetație. Prunul bătrân nu se regenerează dintr-o dată, ci în etape, sezon după sezon. Nucul e cel mai pretențios: primăvara pierde sevă pe fiecare tăietură, așa că lucrările groase se fac spre sfârșitul verii sau la începutul toamnei, cât rana are timp să se închidă înainte de frig. Tăieturile de diametru mare se netezesc la margine, ca rana să se poată închide din ea. Când sunați, spuneți-ne ce specie aveți: se poate ca răspunsul corect să fie o lucrare peste două luni, nu mâine.
Supărările între vecini pornesc rareori de la gard, mai des de la nucul de lângă el. Codul civil cere ca arborii să fie sădiți la cel puțin doi metri de linia de hotar, dacă legea, regulamentul de urbanism sau obiceiul locului nu spun altfel; regula nu se aplică arborilor mai mici de doi metri, plantațiilor și gardurilor vii. Când distanța nu a fost respectată, vecinul poate cere scoaterea pomului sau tăierea lui la înălțimea cuvenită, pe cheltuiala celui în curtea căruia se află. Legea mai spune ceva ce puțini știu: vecinul are dreptul să taie el ramurile care trec la el și să păstreze fructele căzute singure pe terenul lui. În practică, o situație de felul acesta se poate stinge cu o reducere de coroană pe partea care deranjează, fără să se ajungă la scos din rădăcină. Atenție însă la cum se face: tăiat doar pe o parte, pomul rămâne dezechilibrat, așa că se scurtează și partea opusă, chiar dacă acolo nu incomodează pe nimeni.
În curțile de aici pomul bătrân e rareori singur: are lângă el șura, magazia sau garajul, acoperite cu tablă subțire bătută pe căpriori rari. O creangă groasă căzută pe un asemenea acoperiș nu se oprește la tablă, ci îndoaie și lemnul de dedesubt, iar reparația poate costa mai mult decât toată lucrarea la pom. A doua problemă e accesul. Curțile sunt lungi și înguste, poarta e făcută pentru o mașină, nu pentru un utilaj, iar între poartă și pom stau straturile, solarul și fântâna. Când utilajul nu are pe unde intra sau ar strica mai mult decât ajută, se urcă pe coardă și se lucrează din coroană. La final rămâne lemnul, iar în Bucovina lemnul nu se aruncă. De aceea întrebăm din prima ce se întâmplă cu el: îl evacuăm sau vă rămâne dumneavoastră în curte. Nucul gros merită o discuție separată, pentru că are căutare la tâmplari și nu e de pus în sobă.
Lucrăm în municipiul Rădăuți și în comunele din jurul lui, acolo unde curțile sunt lungi și pomii au ani mulți. Lista de mai jos e făcută pentru orientare, nu ca să taie pe cineva din drum: dacă stați într-un sat vecin cu ele, întrebați-ne și vă spunem la telefon dacă ajungem. Ca să nu fie confuzie, Satu Mare din listă e comuna de lângă Dornești, nu municipiul din vestul țării.
Contează câți pomi sunt și cât de înghesuiți, de câți ani nu au mai fost tăiați, dacă e vorba de o scurtare de coroană sau de o doborâre, dacă se intră cu utilajul pe poartă sau se urcă pe coardă peste straturi, cât de aproape sunt șura, gardul și firul de branșament și cine ia lemnul la final. Doi pruni de aceeași vârstă pot însemna două lucrări complet diferite: cel tăiat an de an cere o curățare de uscături, cel lăsat zece ani cere o refacere de coroană împărțită pe mai multe sezoane.
De aceea trecem întâi să ne uităm, fără plată, iar ce vă lăsăm după vizită e o ofertă fermă, în scris, cu ce se face la fiecare pom și cu durata estimată. O citiți în liniște și ne spuneți când v-ați hotărât; până nu o acceptați, nu există nicio obligație de nicio parte.
Un pom bătrân se poate reface, dar nu într-o singură iarnă. Regula la tăierile de regenerare e să nu se scoată mai mult de o treime din coroană într-un sezon; peste atât, pomul răspunde cu un desiș de lăstari verticali și încetează să rodească. De aceea lucrarea se împarte pe sezoane, iar în ofertă scriem ce se face acum și ce rămâne pentru anul următor, ca să știți din start unde vă opriți.
Legea îi dă dreptul să taie singur ramurile care trec la el în curte, iar dacă pomul a fost sădit mai aproape de doi metri de hotar poate cere chiar scoaterea lui, în măsura în care legea, regulamentul de urbanism sau obiceiul locului nu prevăd altă distanță. Până acolo, cazul se poate stinge cu o reducere de coroană pe partea lui, făcută echilibrat, ca pomul să nu se aplece în cealaltă parte.
Depinde de specie. Cireșul și vișinul chiar asta cer: tăiere imediat după ce s-au cules fructele. Mărul și părul suportă și toamna, dar răspund cel mai bine la tăierile de la sfârșitul iernii. La nuc, lucrările groase se fac spre sfârșitul verii, nu primăvara, ca să nu curgă seva din tăieturi. O creangă ruptă se rezolvă însă în orice lună: acolo nu mai e vorba de recoltă, ci de siguranță.
Regula la șură e simplă: nimic nu se taie ca să cadă liber. Crengile de deasupra se leagă înainte de tăiere și se coboară pe frânghie în afara acoperișului, iar unde poziția nu permite ocolirea, punem scânduri peste porțiunea expusă. Tabla subțire, prinsă pe căpriori rari, se îndoaie de la o singură creangă groasă, așa că pregătirea ține mai mult decât tăiatul.
Intrăm doar dacă poarta și aleea permit, iar în perioada în care grădina e plantată de multe ori nici nu are sens. Alternativa, în curțile lungi de aici, e urcarea pe coardă: omul ajunge oriunde în coroană fără să apese pământul, iar la sol se pregătește dinainte doar fâșia în care coboară bucățile. Ce metodă folosim vă spunem la evaluare, înainte să acceptați oferta.
Uneori da, dacă uscarea vine dintr-un braț bolnav care se poate scoate. Alteori nu: când la baza trunchiului apar ciuperci de lemn sau când scoarța se desprinde pe suprafețe mari, problema e în rădăcină, iar tăierea nu o rezolvă. Ne uităm la trunchi înainte de coroană, iar dacă pomul nu mai are cum să fie recuperat, o auziți de la noi înainte să plătiți o toaletare degeaba.
Da. Răspundem personal la telefon la orice oră, inclusiv noaptea și la sfârșit de săptămână, iar la capăt dați de omul care organizează lucrarea, nu de un intermediar. Deplasarea și lucrul în pom se fac însă ziua, la lumină, la o oră stabilită împreună. Dacă sunați noaptea pentru un braț rupt rămas peste acoperiș, vă spunem la telefon ce puteți face până dimineață ca să nu se agraveze, iar situațiile periculoase le punem în siguranță cu prioritate, imediat ce se poate lucra.
Preferați să scrieți pe WhatsApp?
WhatsApp