De ce se demolează în Rădăuți și în comunele din jur
Casa bătrânească, pe terenul cumpărat pentru casa nouă
Marginea, Volovăț, cele două Horodnicuri, Frătăuții Vechi și Frătăuții Noi sunt comune mari, aproape de oraș, unde se construiește mult. Multe parcele se vând cu o casă bătrânească pe ele — a bunicilor, moștenită sau cumpărată odată cu locul — pe care noul proprietar vrea, de fapt, doar terenul de sub ea. Până nu dispare vechea construcție, nu se dă sapa de fundație. Aici demolarea e primul pas al unui șantier, nu ultimul lucru făcut pe un teren părăsit.
Grajdul, mai mare decât casa
În gospodăriile mari din jurul Rădăuțiului, curtea era gândită pentru animale, nu doar pentru locuit: grajdul, șura și magazia ocupă adesea mai mult loc la sol decât casa propriu-zisă. Rămase fără vite de ani buni, cu acoperișul lăsat și căpriorii putrezi, tot ocupă exact locul pe care ar trebui să-l aibă o anexă modernă sau un garaj. Ies de pe teren la fel de controlat ca o casă, doar că materialul e mai ușor de mânuit.
Fundația veche, spartă pentru fundația nouă
Casele mai vechi din Rădăuți și din comunele din jur stau adesea pe fundații de piatră de râu, groase și mai adânci decât par de la suprafață; unele au primit ulterior o placă de beton turnată peste, pentru un beci. La fundația construcției noi, cea veche trebuie ruptă în întregime, nu doar la nivelul solului, iar piatra de râu cere piconul mai mult decât o simplă zidărie de cărămidă.
Biserici, comerț la stradă și case lipite
În centrul Rădăuțiului și pe străzile principale ale comunelor din jur, casele vechi stau adesea lângă o biserică, un magazin sau altă clădire care rămâne în picioare. Acolo o demolare nu se face „ca să meargă repede": partea dinspre construcția vecină se desface bucată cu bucată, iar excavatorul culcă zidurile numai spre interiorul curții, în direcția în care nu deranjează nimic din jur.